LEAD
Opinie

Cristina e singură, imposibil de ajuns sau de explicat, plecată deja în istoria sportului. Cristina e Hagi

FOTO: Mircea Rosca / www.ActionFoto.ro

Privirea Cristinei Neagu atunci când s-a dus să bată, a bătut și a ratat șapte metri-ul din ultima secundă a timpului de meci cu Danemarca este dovada unui secret scos rar, dar consecvent la iveală de viață pentru ochii suporterului muritor de rând. Există momente în care, fără să fie timp de prea multe explicații, istoria acceptă să fie scrisă doar de o anume persoană, de ea și de nimeni alta, în care timpul însuși nu trece mai departe fără ca respectivul sau respectiva să apară la rampă și să împlinească ce era de împlinit.

Așa s-a dus Cristina Neagu să bată un 7 metri care putea să fie cea mai mare bucurie sau cea mai mare dramă a generației sale – înțelegând pe cont propriu că lumea s-a oprit suspendată, că nimic nu va mai întâmpla nicăieri până când brațul ei și numai al ei va arunca mingea înspre poarta daneză. Nimeni nu o să poată vreodată să ne spună exact cum a ajuns Neagu la semicerc, cum a ajuns Poulsen în poartă, cum a ajuns arbitrul să fluiere, pentru că, evident, în acele momente timpul nu a funcționat, așteptând și el cu sufletul la gură să vadă de ce a primit directive să își suspende activitatea.

Iar când Cristina a aruncat în sfârșit acea minge, și timpul a reprimit dreptul să curgă, și Poulsen a primit voie să întindă mâna aceea stângă ca să facă ceea ce putea fi parada vieții, eu mi-am dat seama vag că recunosc această privire, neschimbată pe tot parcursul întâmplării, departată de trăiri comune, căci ce trăiri comune să ai când trebuie să execuți o misiune care poate fi numai a ta?

Aceasta a fost privirea pe care a purtat-o odată demult, în timpuri pe care parcă le-am abandonat prea devreme într-un colț al memoriei, un om scund, cu pas apăsat și multiple acuzații de vrăjitorie la activ, plecat în călătorie în America. Așa s-a dus Gică Hagi, pe un teren uscat de viață în Los Angeles, să împlinească ce era de împlinit, așa s-a uitat la un columbian pe care îl chema Cordoba, la fel, înțelegând că nimic nu poate continua dacă el nu ia mingea să încerce neîncercatul, repede, cât mai repede, că să nu ne sufocăm pe de-a întregul în pauza aceea subită de timp. Și Hagi a marcat, și ceea ce a urmat apoi a rămas în istorie, iar tinerii care au răbdare să îi asculte pe bătrânii care au fost acolo, pe Rose Bowl, vor putea afla, fără să aibă motive să fie surprinși, că ceasurile au stat și oxigen n-a mai fost până când mingea lui Hagi n-a lovit plasa din vinclul porții lui Cordoba.

Și atunci, într-o secundă, m-a străfulgerat că e logic ca lucrurile să stea așa, întrucât Cristina e Hagi, sigur, nu cu numele, ci cu spiritul, ea se revendică din această noțiune care e deja, de ceva vreme, mult mai mult decât un nume propriu. Cristina e Hagi, adică e singură, irepetabilă, imposibil de ajuns sau de explicat, răsărită din senin și plecată deja în istoria sportului. Cristina e Hagi pentru că îți dă impresia că jocul s-a inventat ca ea să îl joace. Dar, în cele din urmă, Cristina e Hagi pentru că ochii ei, ca și ai lui, au înțeles că pot să oprească timpul.

Comentează articolul
Australian Open

AO, ziua 2: Djokovic face valuri în Consiliul Jucătorilor, marii capi de serie trec, icnetele revin în discuție

16 ianuarie 2018
Camelia Butuligă

Djokovic produce mai multe titluri ca președinte al Consiliului Jucătorilor decât ca jucător Revenirea lui Novak Djokovic în tenisul competitiv a mers ca pe roate, cu o victorie ușoară în minim de seturi contra lui Donald Young. Serviciul refăcut din cauza accidentării la cot pare chiar mai puternic decât în trecut. ”Am jucat un tenis perfect azi… […]

Citeşte articolul
Premier League

United câștigă la scor și îl curtează tot mai insistent pe Sanchez, problemele se ţin lanţ pentru Wenger şi Arsenal

16 ianuarie 2018
Danny Coposescu

O singură reprezentantă londoneză din „Big Six‟ a terminat etapa de Premier League cu zâmbetul pe buze. Acum câteva luni, ai fi pariat pe orice, numai pe Spurs nu. Mai ales într-un meci jucat pe Wembley. Dar uite că la jumătatea lui ianuarie, nimeni nu-l mai hărţuieşte pe Mauricio Pochettino cu întrebări despre blesteme. După […]

Citeşte articolul
Australian Open

Irina Begu reușește revenirea carierei, prinde și mai mult curaj: vrea în top 20!

15 ianuarie 2018
Treizecizero.ro

Victoria de astăzi e de ținut minte pentru Irina Begu: e una din cele mai spectaculoase reveniri ale carierei ei, iar faptul că a învins-o pe Makarova la turneul la care rusoaica a avut cele mai bune rezultate ale carierei (până azi nu pierduse niciodată în primul tur la Australian Open (!) face rezultatul și […]

Citeşte articolul
La Liga

Barcelona revine spectaculos, rupe blestemul de pe Anoeta. Pentru Real Madrid, suferinţa continuă – până când?

15 ianuarie 2018
Danny Coposescu

În fiecare sezon, San Sebastian și-a construit imaginea de călău al Barcelonei, un club care e obişnuit să fie el spaima lumii fotbalului. An după an, Barça a călătorit în Ţara Bascilor şi a plătit tribut, pentru că „La Real‟ s-a dovedit a fi un adversar mult mai periculos pe teren propriu decât tizul de […]

Citeşte articolul
  • valeriu

    minunat spus!

  • florin78

    imi scapase acest text dar intrand pe pagina de facebook lead.ro am dat de link, frumos scris si era cat pe ce sa ratez aceste randuri scrise cu pasiune.

© 2018 Lead
Design: Live Design