„Gracias a Dios“: Messi califică Argentina la Cupa Mondială cu un hat-trick de legendă. Cristiano Ronaldo are şi el biletele rezervate

Danny Coposescu 11 octombrie 2017

În „Angels with Dirty Faces“, o istorie magistrală a fotbalului argentinian, Jonathan Wilson abordează ambiguitatea faţă de Messi în ţara sa. Comparat din adolescenţă cu Maradona, nu la capitolul talent apar deficienţele lui în ochii compatrioţilor. În schimb, mulţi îl văd ca pe o figură distantă care a pierdut legătura emoţională cu Argentina. Dar nici asta nu-i o explicaţie suficientă, de vreme o mulțime de jucători de top din ultimele decenii au plecat în Europa la prima ocazie.

Adevărata problemă pare să fie alta: Messi nu corespunde arhetipului pe care Borocotó, unul dintre făuritorii de mituri fotbalistice din literatura argentiniană, l-a descris în 1928. „Un pibe cu faţa murdară, o coamă de păr care se revoltă împotriva pieptenului; cu ochi inteligenţi, hoinari, înşelători şi persuasivi şi o privire sclipitoare care să sugereze un zâmbet aventuros, unul care nu reuşeşte să se formeze pe gura sa, plină de dinţi mici care ar putea fi tociţi de pâinea de ieri.“

Cu peste 30 de ani înainte de naşterea lui „el pibe de oro“, Borocotó a reuşit să picteze un portret aproape perfect al lui Maradona. Unul care nu i se potriveşte deloc lui Messi – crescut într-o familie de clasă mijlocie şi îndepărtat încă din copilărie de străzile dure unde Diego îşi rafinase driblingurile.

Acum, după ce Messi a calificat-o aproape de unul singur pe Argentina la Campionatul Mondial din Rusia, poate că a venit timpul pentru un nou arhetip. Poate că hat-trick-ul lui din Ecuador, în victoria cu 3-1 care a urcat echipa pe locul trei în clasament şi a scutit-o de un baraj, reprezintă fundamentul unui nou edificiu – un altfel de pibe, care nu e mai puţin argentinian doar pentru că are frizura ordonată şi dinţii sănătoşi.

Cel puţin un lucru se schimbă după isprava de la Quito: nimeni nu va mai putea spune că lui Messi nu-i pasă de echipa naţională. E drept că noţiunea asta a părut oricum mereu absurdă, dar după atâtea finale pierdute şi dezamăgiri crunte, poate că era nevoie de un meci cu miza asta pentru ca orice dubiu să dispară.

Cuvintele antrenorului Jorge Sampaoli pot juca rolul edictului religios pentru noua „Iglesia Messi“: „Leo nu datorează și Cupa Mondială Argentinei. Fotbalul îi datorează lui Messi Cupa Mondială.“

America de Sud

Cineva trebuia să plătească pentru calificarea Argentinei. Doar că nu mulţi se aşteptau ca tocmai Chile, dubla campioană sud-americană şi coşmarul lui Messi & co., să termine seara în afara locurilor salvatoare. Înfrângerea cu 0-3 în faţa Braziliei a fost cu două goluri prea mare, iar chilienii rămân acasă din cauza golaverajului.

La barajul cu Noua Zeelandă merge Peru, care n-a mai ajuns la un turneu final din 1982. Brazilia, Uruguay şi Columbia sunt celelalte reprezentante ale continentului în Rusia.

America de Nord

Antrenorul american Bruce Arena trebuie să fi supărat rău nişte forţe cosmice. Altfel nu se explică absurda combinaţie de rezultate care a lăsat naţionala SUA acasă pentru prima dată în peste 30 de ani.

Mexic, deja calificată, a pierdut cu Honduras, care a prins locul de baraj contra Australiei. Panama a marcat un gol în ultimele secunde împotriva costaricanilor, asta după ce prima reuşită din victoria cu 2-1 a fost acordată aiurea. Unde să mai pui autogolul halucinant pe care şi l-a marcat fundaşul american Omar Gonzales în meciul pierdut de americani cu ultima clasată din calificări, Trinidad & Tobago? Sau genul de şut, pe care îl reuşeşti o dată în viaţă, cu care Alvin Jones a stabilit scorul final de 2-1? Anul ăsta n-a fost deloc unul bun pentru Statele Unite, pe niciun plan.

Europa

Lucrurile s-au aşezat conform aşteptărilor în ultima etapă europeană de calificări. Franţa şi-a păstrat locul cu încă o victorie chinuită, 2-1 acasă cu Belarus, Suedia a pierdut la Amsterdam şi are de disputat un play-off. E tentant să spui că olandezii au terminat cu bine coşmarul trăit în grupa asta, dar vestea că Robben, marcatorul dublei victorioase, se retrage de la naţională face viitorul să pară şi mai sumbru.

Portugalia şi-a îndeplinit misiunea şi a bătut Elveţia la Lisabona. Oaspeţii au condus grupa aproape neîncetat, dar golaverajul superior al portughezilor le-a permis să-şi asigure calificarea automată în ultimul ceas. Vom avea deci un Mondial cu Ronaldo şi Messi, așa cum se cuvine.

Gareth Bale, însă, va lipsi. Irlanda a învins Ţara Galilor la Cardiff şi i-a luat locul de baraj, într-o grupă câştigată de Serbia.

Ultimul cuvânt trebuia să le aparţină „Vikingilor“: Islanda va participa la prima ei Cupă Mondială! După ce Mircea Lucescu a privit oripilat din tribune cum nordicii îi demontează naţionala turcă la Istanbul, Islanda a terminat treaba acasă contra statului Kosovo şi a devenit cea mai mică naţiune (ceva peste 300.000 de oameni) care se califică la un turneu final.

Săptămâna viitoare are loc tragerea la sorţi pentru meciurile de baraj din noiembrie.

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Top Stories
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.