Simona Halep pierde cu tânăra Katerina Siniakova în turul al doilea la Shenzhen
Camelia Butuligă 4 ianuarie 2017Pregătirile Simonei Halep pentru Australian Open au primit un obstacol neașteptat, pe care jucătoarea română nu a reușit să-l depășească. Simona a pierdut cu Katerina Siniakova, o cehoaică de 20 de ani care se numără printre jucătoarele în ascensiune din noul val, în trei seturi, 6-3, 4-6, 7-5.
Meciul contra tinerei cehoaice Siniakova a conținut ce e mai bun și ce e mai rău în repertoriul Simonei Halep. Începutul de an în tenis e ca și cum te-ai îmbrăca pe întuneric: bagi mâna în dulap și scoți când un serviciu unu câștigător într-un moment esențial, când o serie de neforțate, când o apărare de vis, când o selecție a loviturilor de coșmar. Dominika Cibulkova, care s-a chinuit trei seturi cu Zhang înainte de meciul Simonei, e explicat că așa e pentru toată lumea: două luni fără meciuri îți tocesc simțurile, ritmul, și mai ales procesul decizional pe teren. ”N-ai cum să te antrenezi pentru toate astea decât în meci”, a adăugat ea. Ergo, trebuie să bifezi niște meciuri frustrante până ca lucrurile să meargă ca unse.
Mașinăria Halep a scârțâit azi din toate încheieturile, dar cea mai îngrijorătoare dintre ele a fost, la propriu, genunchiul ei stâng. Același genunchi care a scos-o din cărți la WTA Finals, și pe care Simona a început să-l îndoaie și să-l apuce de pe la jumătatea meciului cu Siniakova. Începutul de an în tenis este, pe lângă brambureala normală din joc, și un hop periculos în ceea ce privește accidentările. Dacă la sfârșitul anului accidentările sunt o urmare firească a epuizării și uzurii, la început de an acestea se datorează cred forțării corpului prea mult și prea devreme, înainte ca acesta să se obișnuiască cu ritmul de joc. Cam ca atunci când ambalezi o mașină prea repede. Deși incomodată, Simona a alergat totuși din plin până la sfârșitul meciului după fiecare minge, deci trag nădejde că durerile sunt cauzate de scuturarea ruginei de pe articulații și nu ceva mai îngrijorător. Deși orice accidentare cu istoric anterior declanșează automat niște semne de întrebare, sper ca echipa ei să le rezolve.
Înapoi la meci. Adversară incomodă – înaltă, lovituri puternice, underdog, nimic de pierdut – care nu i-a dat Simonei timp să se așeze în schimburi și să lucreze terenul. În majoritatea raliurilor Halep doar a reacționat, prea grăbită de minge ca să construiască și să ia inițiativa. În aceste situații de presiune, ce-o salvează este capacitatea ei de a apăra constant. Însă, după cum spuneam, e greu să găsești constanța pe întuneric din al doilea meci al anului. Constanța este rezultatul reflexelor acumulate în meciuri multe câștigate la rând, așa că Simona n-a avut acest aliat prețios de partea ei azi.
Celălalt aliat de care ar fi avut nevoie ca să treacă linia de sosire prima a fost un serviciu unu mai… constant. Iarăși cuvântul ăsta, n-am ce vă face. Tenisul e repetiție, see the ball, hit the ball, iar și iar. 57% procentaj de reușită cu primul a însemnat că Siniakova a avut destule șanse să-i vadă al doilea serviciu, care nu este, știm cu toții, punctul ei forte. Nici cehoiaca n-a servit mai bine cu primul, dar a câștigat 42% din punctele jucate cu al doilea, spre deosebire de doar 34% pentru Simona – asta în condițiile în care Simona are un retur mai bun.
Cele 15 breakuri făcute în total (opt la Siniakova, șapte Halep) spun aceeași poveste: ambele au returnat mai bine decât au servit. În această cursă a breakurilor, mai ales în decisiv, Simona a fost în general cu un pas înapoi. A avut totuși 5-4 și 30 egal pe serviciul adversarei dar nu a reușit să profite. Aici se vede din nou rugina și amorțeala de început de an, la momentele nevralgice. Halep este dintre jucătoarele române cea mai bună când vine vorba să apuce aceste șanse și să țâșnească când simte momentul (element esențial al succesului ei), dar azi instinctul ei de prădător nu a fost destul de ascuțit. Dimpotrivă. Game-ul următor, la 5-5, a reușit să-și piardă serviciul după ce avusese 40-15.
