Dacă abia acum te îndrăgostești de Turul Franței, trebuie să știi cum a evoluat cea mai populară cursă ciclistică

Fiecare ediție a Turului Franței are controversele și poveștile ei legate de corectitudine, dar ca să le înțelegem mai bine – noi, cei care bem beri cu experți într-ale Turului -, am încercat să aflăm, mai clar, cu ce se mănâncă Le Tour de France.

Înainte să trecem la lista de minuni strânse despre tur, ne-am împiedicat de o veste controversată. Nici n-au trecut bine cicliștii de primele etape ale TDF, că deja evenimentul este marcat și de lucruri neplăcute. Dacă ești stalker al popularei curse, ai aflat rapid de ciocnirea de ieri, pe sprintul final al etapei a patra. Dacă nu urmărești turul, uite povestea: englezul de 32 de ani Mark Cavendish a fost nevoit să se retragă din tur, după ce a rămas cu un umăr fracturat după ce a fost trimis în decor de campionul mondial slovac Peter Sagan.

Unfortunately following today's crash, @MarkCavendish is ruled out of rest of this year's @LeTour. Heal up well, Mark. #TDF2017 pic.twitter.com/mw1Cf6YaQe

— Le Tour de France UK (@letour_uk) July 4, 2017

Sagan a fost descalificat și de organizatori, și de opinia publică, iar Cavendish, pe lângă accidentarea umărului, a ajuns la spital și pentru o tăietură serioasă la mână: acum face radiografii ca să investigheze „daunele” la umărul lovit într-o manieră asemănătoare în prima etapă a turului din 2014. „Normal că sunt foarte dezamăgit să primesc vestea fracturii”, spunea ciclistul accidentat presei, „cred că eram într-o poziție bună să câștig etapa; să pierd șansa de a continua TDF, o cursă în jurul căreia mi-am construit întreaga carieră, e foarte trist.”

„A fost o zi tristă pentru sport”, a spus și Roger Hammond, fost ciclist și director sportiv în echipa lui Cavendish. „Sagan este un erou, un idol de-ai mei, dar un precedent trebuie stabilit.” Echipa lui Sagan a contestat oficial decizia de eliminare a slovacului și a refuzat să recunoască intenția de a provoca, în vreun fel, un accident colegului de tur Mark Cavendish. „N-am știut că Mark este în urma mea. După ce mi s-a spus, după finish, că Mark s-a prăbușit, am mers direct la el să văd cum se simte”, a spus Sagan. „Suntem prieteni și colegi și accidente de genul acesta nu sunt niciodată plăcute. Sper ca Mark să-și revină curând.”

Here's some more data insights on Arnaud Démare's historic win > https://t.co/cbBH3puIww#TDF2017 #TDFdata pic.twitter.com/O7bncEuLsk

— letourdata (@letourdata) July 4, 2017

Mai multe despre accidentare, confruntări și etică puteți citi în detaliu, într-un articol al The Guardian. Sau îl puteți urmări pe Lance Armstrong în podcastul zilnic în care comentează turul, Stages. „În primele etape, băieții sunt fresh, sunt flămânzi după victorii, vor face orice”, spunea Armstrong, căruia i-au fost retrase șapte titluri de campion al TDF, după ce anchetele au dezvăluit că s-a dopat ani la rând.

Turul Franței, în câteva bullet-uri:

• Pentru cine nu știe încă multe despre Lance Armstrong, The Program ar trebui să vă aducă la zi;
• Turul Franței a fost fondat în 1903 pentru promovarea revistei L’Auto, dedicată sporturilor, iar tricoul galben, pe care-l păstrează fruntașul clasamentului are această culoare datorită paginilor galbene în care era revista tipărită (datorită altor sponsori au apărut și tricoul verde sau roșu);
• Astăzi, deși numerele variază, se estimează că, anual, 3,5 miliarde de oameni urmăresc La Grande Boucle, cum mai este poreclit turul;
• Primul organizator al TDF, Henri Desgrange, a insistat ca cicliștii să-și repare singuri bicicletele și să termine cursa pe aceeași bicicletă pe care porneau. Fotografii vechi arată concurenți care poartă cauciucuri în loc de coliere și roți ca bagaj, pe spate;
• Greg LeMond, câștigătorul turului din 1989, a ajuns la finish cu 35 de gloanțe de pistolet în corpul lui, câteva pe lângă inimă, câteva pe lângă ficat. Cu doi ani înainte, pe când era la vânătoare, unul dintre prietenii lui a început să tragă într-un tufiș, fără să știe că Greg se mișca de fapt. După toate luptele pentru recuperare, LeMond, care mai avea acasă un titlu TDF, a fost numit atunci sportivul anului de către Sports Illustrated;
• Cu 36 de titluri, francezii au, de departe, colecția cea mai mare de victorii marca în „Marea Buclă”;
• Cel mai în vârstă câștigător al unei etape a fost Firmin Lambot – avea 36 ani în 1922. Cel mai tânăr câștigător a fost Henry Cornet, care în 1904 avea 19 ani. Partea amuzantă este că Henry, care de fapt a terminat în 1904 cursa pe locul cinci, a câștigat Turul Franței după ce organizatorii au ajuns la concluzia că 12 dintre concurenți trișaseră (printre care și primii patru din clasament). Nu, nu s-au dopat. Doar că s-au gândit, pentru o bucată de drum, să ia trenul;
• Un ciclist arde aproape 6.000 calorii zilnic la TDF. Un om obișnuit folosește 2500;
• Cicliștii nu au voie să mănânce sau să bea ceva în primii 50 kilometri și în ultimii 20 ai fiecărei etape (se pot face excepții dacă este extrem de cald);
• 15 milioane de spectatori vin anual de-a lungul traseului, special să vadă părți din TDF;
• În cele trei săptămâni ale cursei, o echipă de cicliști folosește aproximativ 800 de cauciucuri;
• Prima ediției a TDF, în 1903, a avut doar șase etape și 70 de participanți care începeau noaptea și pedalau până după-amiaza următoare;
• O zi de odihnă nu e chiar odihnitoare pentru cicliștii de la TDF. Vor pedala și două ore ca să îngroape acidul lactic acumulat;
• Anul 2002 ar fi fost ediția 100, dar TDF a fost anulat în timpul Primului și celui de-Al Doilea Război Mondial, așa că abia în 2013 s-a ajuns la cifra rotundă;
• La primele ediții, cicliștii nu aveau voie să pedaleze împreună, în pluton;
• Prima zi a turului este denumită Le Grand Depart – Marea Plecare;
• În TDF nu se pedalează strict pe teritoriul Franței, în mulți ani au fost etape în țări vecine. Le Grand Depart a fost, în 2017, în Düsseldorf, Germania;
• Turul din 2017 are 21 de etape. După fiecare etapă, primul care ajunge la finish se urcă pe podium și este desemnat câștigătorul zilei. TDF are în total 23 de zile pentru că sportivilor le sunt permise două zile de odihnă;
• Unele etape sunt sprinturi, altele sunt cățărări prin munți și câteva time trials (cicliștii pleacă la un minut distanță și cel mai rapid câștigă);
• Câștigătorul din clasamentul general este ales după ce se calculează cel mai rapid timp din toate etapele adunate. E posibil ca ciclistul care câștigă să nu fi câștigat nicio etapă. Asta s-a întâmplat doar de două ori: 1947, 1968.
• Femeile nu au voie să concureze în tur, deși din 2014 a fost introdusă o cursă pentru ele în ultima zi. A existat, între 1984 și 1989, o cursă dedicată femeilor, în 18 etape;
• Oamenii care locuiesc pe traseul TDF își decorează casele, vopsesc drumurile și afișează biciclete galbene pe marginea drumului;
• Cursa de anul acesta are aproximativ 3.450 de kilometri, dar cea mai lungă a fost cea din 1926, întinsă pe 5.745 kilometri;
• Prin 1920, cicliștii obișnuiau să fumeze în timp ce pedalau – credeau că fumatul le deschide plămânii. Până în anii ’60 și alcoolul a fost permis, considerat alinare pentru durerea sportivilor;
• „Un amator ar trebui să se gândească bine înainte să înceapă una dintre etapele de la TDF. După a doua etapă ar avea nevoie de un doctor, la a treia de un psihiatru”, spunea francezul Bernard Hinault, care a câștigat de cinci ori cursa. „La mai multe de atât, trebuie verificat deja dacă a lăsat vreun testament.”
• Premiile acordate la toate categoriile ajung la 4,3 milioane de dolari;
• Iată și cine e de urmărit la Turul Franței 2017:

Mai multe reguli – scrise sau nescrise -, bune de știut. Cea mai importantă regulă nescrisă ar fi respectarea tricoului galben. Dacă întâmpină orice fel de problemă care l-ar opri, ceilalți, din respect, vor încetini și-l vor aștepta să prindă grupul din urmă (Nu se întâmplă asta tot timpul.)

Iar despre strategiile unei echipe și felul în care se mișcă pe traseu, în animația asta faină.