S-a întors „FC Hollywood”? Pe teren şi în afara lui, armonia de la Bayern s-a stricat. Câteva rivale vor profita

„Ich habe fertig!“

Aşa şi-a încheiat Giovanni Trapattoni conferinţa de presă din martie 1998, un eveniment care a trecut în legenda fotbalului german. În trei minute furioase de germană admirabilă, dar pocită – citatul de mai sus se traduce apromativ „Eu am gata!“ – antrenorul de atunci al lui Bayern München devasta totul în cale. Jumătate din lotul său, cu săracul Thomas Strunz în frunte, era eviscerat în cel mai public mod cu putinţă de un om ajuns la capătul răbdării.

Oricât de extraordinară ar fi fost izbucnirea lui Trapattoni, nimeni nu era neapărat surprins de sentimentul general şi de sursă. Era vorba, până la urmă, de faimosul „FC Hollywood”, un club pe cât de plin de talent, pe atât de năpăstuit de egourile gigantice care îl deţineau. Bayern nu domina doar presa sportivă, ci şi cea mondenă, unde nume mari ca Effenberg, Matthäus sau Basler aveau deja secţiuni dedicate.

O mare parte din succesul fără precedent, chiar şi în istoria decorată a bavarezilor, din ultimii ani se datorează şi dispariţiei culturii ăsteia. Bayern a avut mereu puterea să aducă tot ce-i mai bun pe Olympiastadion şi acum Allianz Arena. Diferenţa s-a făcut mai ales la felul cum s-au gestionat personalităţile astea, cum s-au clădit echipe în adevăratul sens al cuvântului, în loc de colective atomizate de indivizi.

Ceea ce face întoarcerea la vechile metehne în ultimele săptămâni cu atât mai stridentă. Nu în ultimul rând pentru că efectele au început să se vadă tot mai clar pe terenul de joc.

Interviuri, nevroze şi îndoieli

Se pare că mica „scăpare“ a lui Thomas Müller, care se plângea că nu e apreciat, a dat de fapt startul unui bal destul de urât la Bayern.

În doar şapte zile, alte figuri centrale din cadul echipei au pornit focuri pe care Ancelotti aleargă acum să le stingă. Robert Lewandowski cârtise deja în vară, prin agentul său, că e nemulţumit de lipsa de ajutor care l-ar fi costat titlul de cel mai bun marcator al Germaniei Dar polonezul a trecut a alt nivel când şi-a aranjat săptămâna trecută, fără ştiinţa clubului, un interviu cu publicaţia Spiegel în care a dat cam mult din casă.

De vreme ce fotbalul e „capitalism pur“, în opinia lui Lewandowski, Bayern trebuie să găsească soluții creative pentrua rămâne competitivă – și pentru asta are nevoie de jucători de top. Altfel, riscă să rămână în urmă. Poate şi mai sinistră a fost mica observaţie că „jucătorii au astăzi toată puterea“. Karl-Heinz Rummenige şi Uli Hoeneβ i-au făcut repede cu degetul şi l-au avertizat să nu uite unde se află, dar stricăciunea fusese făcută deja.

Uli Hoeneß: "Lewandowski's agent has to understand that we are not Dortmund to talk about leaving every 6 months. We do things differently" pic.twitter.com/qNYnxrp5bs

— Bayern & Germany (@iMiaSanMia) September 11, 2017

La meciul cu Anderlecht din Champions League, Lewandowski a marcat din penalti, după care şi-a petrecut seara certându-se cu Arjen Robben şi gesticulând nervos la fiecare fază care nu se termina cu mingea la piciorul său. Asta a pălit, însă, pe lângă circul făcut de Ribery la înlocuire, după 78 de minute. Francezul şi-a azvârlit tricoul cât ’colo şi şi-a arătat bosumflarea cât mai clar pentru camerele video. Senzaţia că se formează tabere a fost adâncită de faptul că Jerome Boateng şi Ancelotti s-au contrazis la final. Primul şi-a exprimat toată înţelegerea pentru gestul lui Ribery, al doilea a spus că „nu pot să-i pricep reacţia, va trebui să vorbim despre asta.“

Ribery after his sub vs Anderlecht last night. Remember when Ozil did this under Ancelotti? pic.twitter.com/EmCnZSJ5Xt

— M•A•J (@UltraSuristic_) September 13, 2017

În mod ironic, directorul sportiv care are de-a face cu tot tărăboiul ăsta e tocmai Hasan Salihamidžić, un om care i-a scos peri albi mai mult decât oricine lui Trapattoni. Acum că roata s-a întors, bosniacul pare şi el tot mai enervat. Întrebat de episodul Ribery, răspunsul a fost un „ah haide, nu începeţi iarăşi!“ tăios.

Aici s-ar putea să fie cheia problemelor de la Bayern. Nici Ancelotti, notoriu pentru o abordare relaxată şi îngăduitoare, nici Salihamidžić nu par cele mai potrivite temperamente pentru condiţiile de la club. În lipsa unor factori stabilizatori, cum erau probabil Schweinsteiger şi Lahm, şoarecii au început să joace pe masă chiar şi cu pisica acasă.

Franck Ribery and Hasan Salihamidzic! #FCBRSCA pic.twitter.com/J5RdXlzNQm

— Home Bayern (@HomeBayern___) September 13, 2017

Şi asta are consecinţe pe teren. Înfrângerea din etapa trecută de la Hoffenheim, 0-2, a pus și ea paie pe foc: prima dată când Bayern pierde atât de devreme în campionat din 2011 încoace. Nici jocul cu Anderlecht n-a fost tocmai strălucitor, ci mai degrabă fragmentat şi individualist. Urmează o întâlnire cu Mainz, sâmbătă după-amiază, singura echipă din Bundesliga care n-a pierdut pe Allianz Arena în ultimele două sezoane. Germana lui Ancelotti nu e încă la nivelul compatriotului său, dar poate n-ar strica o tiradă tip Trapattoni.

Prinţul moştenitor de la Hoffenheim

Nici cinci minute nu trecuseră de la numirea lui Julian Nagelsmann ca cel mai tânăr antrenor din prima ligă germană, că presa îl încorona deja „viitor antrenor la Bayern“. Performanţele din stagiunea trecută n-au făcut nimic să contrazică noţiunea asta. Dimpotrivă, după victoria din etapa trecută contra bavarezilor, a doua consecutivă pe teren propriu contra lui Ancelotti, Nagelsmann şi-a permis chiar să pună şi el un pai sau două pe foc.

Julian Nagelsmann: "#FCBayern is a big dream of mine. I'm very happy in my life, but Bayern would make me a happier person." [Eurosport] pic.twitter.com/k8rK827TKJ

— Home Bayern (@HomeBayern___) September 12, 2017

Deşi antrenorul de 30 de ani şi-a cerut apoi scuze pentru scăpare şi şi-a exprimat respectul pentru Ancelotti („a câştigat mai multe titluri decât am eu chiloţi în dulap“), n-a făcut decât să confirme ceea ce toată lumea ştie deja – Bayern şi Nagelsmann sunt făcuţi unul pentru celălalt şi pare deja inevitabil că vor ajunge împreună mai devreme mai degrabă decât mai târziu.

Deocamdată însă, Nagelsmann trebuie să rămână cu ochii pe minge, altfel surprize neplăcute ca înfrângerea de acasă cu Braga din Europa League o să se repete. Duminică, cu Hertha Berlin, Hoffenheim are şansa să se revanşeze faţă de suporteri şi, în funcţie de celelalte rezultate, să-şi păstreze locul secund sau să urce chiar pe tronul de lider.

Dortmund, Leipzig şi …Hannover

Între timp, şi celelalte rivale ale lui Bayern se înghesuie să profite de momentul ei de slăbiciune. Dortmund a rămas pe primul loc, dar a călcat greşit weekend-ul trecut la Freiburg, care a scos un 0-0 în 10 oameni. Asta a scos în evidenţă ceva destul de îngrijorător pentru echipa lui Bosz: după cum ne spune analistul Christoph Biermann, galben-negrii stau prost la variabila „xG“ – calitatea şanselor create, bazată pe probabilitatea de a marca din anumite situaţii.

Pe scurt, Dortmund nu trage la poartă destul sau o face din poziţii nefavorabile. Asta nu înseamnă neapărat că Aubameyang şi compania nu vor marca (doar Leipzig are mai multe goluri) ci că, dacă nu se schimbă ceva, statistica indică că reuşitele vor seca până la urmă. Biermann remarcă şi că asta e o caracteristică generală a echipelor antrenate de Bosz. Partea bună e că Dormtund s-ar descurca bine şi cu un atac relativ ineficient, câtă vreme apărarea continuă aşa: liderul n-a primit încă niciun gol.

Here are the full shot quality charts (xG/shot) for last and this Bundesliga season.
Early days, but the BVB downgrade looks worrying. pic.twitter.com/9Xfdf1Qs7Y

— 11tegen11 (@11tegen11) September 11, 2017

Leipzig, pe patru, n-are asemenea griji: a marcat de şase ori în ultimele două etape. Vinerea trecută, a pus capăt începutului perfect al lui Hamburg cu un 2-0 pe Volksparkstadion. După debutul din Champions League (1-1 cu Monaco), RB se pregăteşte de vizita Borussiei Möchengladbach, sâmbătă seară.

Şi ghici cine e pe trei, la egalitate cu Dortmund şi Hoffenheim? Chiar nou-promovata Hannover 96, aflată în mijlocul unui război civil între fani şi preşedintele Martin Kind. Cum-necum, băieţii conduşi de Andre Breitenreiter au reuşit să se concentreze pe treaba lor şi au trecut şi de Schalke etapa trecută, cu 1-0. Vineri seară se joacă un „Nordderby“ al prieteniei, cu Hamburg. Între cele două cluburi există simpatii vechi şi fanii obişnuiesc să cânte la unison despre HSV – iniţialele ambelor formaţii.

[Fotos+Videos]: Invasion von #Schalke04 Fans in #Hannover & Proteste gegen Martin #Kind: #H96S04 #S04 #H96 https://t.co/wLXESNUsfy pic.twitter.com/xE4RG4QVw0

— Faszination Fankurve (@FasziFankurve) August 28, 2017

Ceea ce e o veste proastă pentru Kind, care s-ar putea să se trezească cu întreg stadionul pe cap dacă suporterii lui Hamburg se solidarizează din nou cu gazdele din Hannover. La urma urmei, fanilor germani nu prea le place în general să li se dea ordine din partea patronilor autoritari, cum a făcut-o omul de afaceri: „Să susţină echipa, ăsta-i jobul lor.“

Ich habe fertig!

Bundesliga Match day 4 fixtures @Starsatsa pic.twitter.com/DBs5L4miUo

— StarSat (@Starsatsa) September 15, 2017