Novak Djokovic câștigă Australian Open pentru a șasea oară, iar lupta lui e acum cu recordurile

Novak Djokovic este vechiul și noul campion de la Australian Open, după o finală câștigată în trei seturi cu Andy Murray, 6-1, 7-5, 7-6. Este al șaselea titlu la Melbourne pentru sârb, care egalează astfel recordul lui Roy Emerson. Patru din cele șase finale au fost câștigate de sârb cu Andy Murray, celelalte două, contra lui Tsonga și Nadal.Djokovic ajunge astfel la 11 titluri de Grand Slam: 6 la AO, 3 la Wimbledon, 2 la US Open, niciunul la Roland Garros. La rândul său, Andy Murray ajunge la cinci finale pierdute la Melbourne.

Djokovic îmi pare un inginer al jocului, șurubărind mereu la ceva. Știam de la început că poate să se miște, că are o constanță incredibilă din spate și că poate schimba cu ușurință direcția mingii. Însă în ultimii ani, Novak a progresat continuu și și-a transformat aspecte ale jocului care erau fie slăbiciuni (serviciul), fie neremarcabile (jocul la fileu) în arme. Mai mult, a căutat să-și îmbunătățească și zone care erau deja foarte tari, ca returul.

Tom Perrotta a făcut o analiză excelentă cu date primite de la Hawkeye despre meciurile lui Djokovic la AO 2015 și primele cinci meciuri ale acestei ediții. A rezultat că returul său a devenit o armă letală, care a decis multe puncte și i-a frustrat și pe Federer în semifinală și pe Murray azi. Djokovic returnează mai adânc, mai repede și mai jos decât orice jucător. Cifrele sunt uluitoare mai ales în comparația cu Murray, celălalt mare returneur al circuitului. Ambii lovesc majoritatea retururilor dincolo de careul de serviciu, dar procentajul este semnificativ diferit: Djokovic 82,5% versus 77% Murray. Comparativ cu Murray, care a lovit 11,5% din retururi în apropiere de baseline, Novak a lovit 17,5%. Este o marjă destul de mare, iar când aceste 6% retururi adânci suplimentare sunt lovite pe serviciul doi al adversarului…acum vedem de ce este atât de ușor pentru Novak să facă break. De altfel, statisticile pe serviciu au fost destul de similare pentru ambii azi, în afară de punctele câștigate pe serviciul doi, unde a fost o diferență stridentă: 53% la 35%. Asta s-a reflectat în șansele de break avute: 12 Djokovic versus 6 Murray.

Acest lucru face parte din politica generală a lui Novak de a lovi lung în schimburi, dar returul este în mod special o mină de aur. Pentru că este a doua lovitură, un retur adânc îi dă avantaj repede în schimburi (sau i le câștigă de-a dreptul) și astfel pune presiune psihică pe serviciile următoare ale adversarului. Bonus, el își păstrează energia, pe când adversarul muncește pentru un game cât pentru un set. Aceasta este și cauza pentru care primele seturi par un tavălug care turtește rapid totul în cale: multe puncte sunt scurtate și până să se dezmeticească oponentul și să-și ajusteze serviciul, s-a dus un set (sau două).

Murray s-a dezmeticit mai repede decât Federer în semifinală. La începutul celui de-al doilea set a muncit 11 minute ca să-și țină serviciul, dar și l-a ținut. A reușit să pună un picior în raliuri, dar acolo l-a așteptat altă belea, măsurată și ea de Perrotta și Hawkeye: liniile. În schimburi, Djokovic atacă liniile mai mult decât adversarii săi. 3,4% din loviturile sale sunt plasate la maxim 35 de cm de linii. În medie adversarii săi se apropie atât de mult de linii cu doar 2,4% din lovituri. Andy Murray nu se remarcă la acest capitol față de jucătorul obișnuit: tot 2,4% are și el. Este unul din multele game changers în rivalitatea sa cu Novak: inabilitatea sa de a ataca liniile. A fost evident și în schimburile de azi; Djokovic a fost cel care lua de obicei inițiativa, schimbând primul direcția, apăsând un pic mai mult pe minge sau riscând mai aproape de tușă.

Chestia fantastică este că nu greșește. Lovitul lângă linii este ușor de zis (până și gemenele i-au spus lui Federer că este o tactică bună), dar mai greu de făcut. Cu toate astea, Djokovic a găsit acea combinație potrivită de viteză, spin și precizie care îi face loviturile să aterizeze aproape de linii, dar în teren. A câștigat 63% din schimburile între 4 și 9 lovituri din acest motiv: a luat inițiativa și a targetat primul tușele.

Continuarea articolului este pe Treizecizero