„În finală se pleacă de la zero”. Încep emoțiile pentru medalii. Despre tensiunea finalelor și presiunea de a evolua acasă, într-o finală europeană
Andreea Giuclea 22 aprilie 2017„În finală se pleacă de la zero”, spunea miercuri seară Ioan Suciu, antrenorul lotului masculin de gimnastică, după calificările în care Marian Drăgulescu obținuse cel mai mare punctaj la sărituri și al doilea la sol.
„E foarte important cum gestionăm următoarele două-trei zile”, avertiza, însă, Suciu. „N-aș putea spune de acum dacă ne putem aștepta la aur. E cu totul altă competiție, presiunea va fi cu totul alta. Sala e sold-out și încerc să nu mă gândesc la ce va fi la finală.”
Drăgulescu a fost singurul român care a trecut de calificări, tocmai pentru că experiența l-a ajutat să-și gestioneze puternicele emoții care i-au copleșit pe colegii săi mai tineri. „Cred că marea problemă a lor, sau a unora dintre ei, a fost că nu au reușit să-și gestioneze emoțiile și energia. Pentru că de muncit au muncit, exercițiile le-au făcut acasă. Într-o competiție de genul ăsta, toți gimnaștii vin foarte bine pregătiți și de obicei concursul e o bătălie a nervilor, un război psihologic. Trebuie să reușești să te concentrezi în minutul sau în secunda respectivă. Mai ales că la noi e vorba de o zecime, două, trei, care pot fi decisive”, a spus Drăgulescu după concursul din calificări, prefațând și finalele pe aparate care încep sâmbătă.
S-a vorbit mult despre cât de mult îi ajută pe gimnaști că evoluează acasă, în fața propriilor suporteri. Iar în cazul lui Drăgulescu, al Larisei Iordache sau Cătălinei Ponor, s-a văzut cum aplauzele, încurajările și energia transmise din tribune i-au ajutat parcă să sară un pic mai sus, să fie mai stabili la aterizări, să plece cu elan mai mare.
Dar e posibil și ca pe cei mai lipsiți de experiență, dorința mare de a demonstra ce pot, de a evolua cât mai bine în fața celor de acasă, să le fi multiplicat emoțiile, cum sublinia și Ioan Suciu. „Mai avem mult de muncit pe parte de stăpânire a emoțiilor. Din fericire am fost la Cluj, dar din păcate s-a multiplicat starea de emoție pentru ei, și n-au reușit. Pregătirea în sine a decurs aproape ca la carte, așa că ăsta cred că a fost factorul principal care i-a scos din calculele pentru finală.”
Emoția de a evolua acasă s-a simțit și pe margine, a adăugat antrenorul. „Am participat si eu la multe competiții, din postura de gimnast și antrenor. Dar chiar și eu am avut emoții mari azi. Le mulțumesc la superlativ celor care au venit și îi rog să fie și-n finală cel puțin cum au fost azi. Am încredere în forța lui Marian că va reuși să gestioneze și acea presiune.”
Când l-a întâlnit și l-a felicitat, imediat după concursul de calificare, în direct la TVR, și Nadia i-a transmis gimnastului că e important să se elibereze de presiunea așteptărilor. „În țară este această dorință să faci bine și uneori toată euforia asta e mult prea mult. Ai demonstrat azi ce era de demonstrat, în finala va fi un spectacol. Toată țara e mândră de tine.”
„De tine nu mai zic”, i-a răspuns Drăgulescu.
„Nu, acum e vorba de tine”, i-a spus Nadia, înainte să iasă din cadrul camerei și să-l lase să-și savureze momentul.
Marian e un gimnast experimentat, care a trecut prin multe. Dar pe umerii lui, ai Larisei Iordache și ai Cătălinei Ponor stau puținele șanse la medalii pentru gimnastica românească, obișnuită să încheie competiții de genul acesta cu mult mai multe. Iar faptul că o parte din oamenii care își doresc aceste medalii, care înainte erau doar la televizor, îi privesc acum de la câțiva metri, le strigă numele, le urlă Hai că poți! și tresar la fiecare tremur al genunchilor sau brațelor, nu poate fi ușor. Mai ales în finală, când totul e „o bătălie a nervilor, un război psihologic”.
Marian Drăgulescu concurează azi la sol (13:30) și duminică la sărituri. Tot mâine e finala la bârnă, în care evoleuază Larisa Iordache și Cătălina Ponor.
