Învinsă de o tendinită mai veche, va fi nevoită Simona să facă ajustări în jocul său?

După perioada de odihnă necesară vindecării genunchiului, cred că va trebui să se gândească și la prevenție. Tendinita e vindecabilă, dar este de asemenea o problemă care recidivează dacă nu dispare cauza rădăcină.

Printre avioane amânate, întârzieri, pregătiri de relansare și somn dereglat din cauza fusului orar, mini-previewul meu la tabloul Simonei s-a pierdut, însă aș vrea să inserez aici, post-factum, ce scrisesem despre întâlnirea cu Shelby.

”Ca de fiecare dată pe hard, Simona va fi vulnerabiă împotriva unor jucătoare big hitter într-o zi bună. Sunt câteva care au profilul în calea ei, dar de obicei acest tenis este riscant și trebuie ca ele să prindă o zi în care să le intre loviturile. Am citit în comentariile voastre că Shelby ar fi o jucătoare rudimentară. Am văzut-o jucând de câteva ori și vreau să vă reamintesc că poti câștiga liniștit un meci doar cu serviciul și forehandul, dacă astea două îți intră. Deci argumentul cu rudimentar nu ține: ne uităm la stilul de joc, ”rudimentar” sau nu, și Shelby are un stil care e kriptonită pentru Halep, DACĂ acest stil de joc este implementat. Aici intră în scenă Simona și ziua ei, care trebuie să fie mai bună decât a lui Shelby, astfel încât s-o țină în mișcare și să lungească schimburile. În general, aș zice totuși să nu luăm meciul ăsta ca deja câștigat. Shelby este underdog, nu are nimic de pierdut și asta o poate ajuta să lovească relaxat.”

Dn păcate, Simona a intrat în scenă purtând după ea o mai veche tendinită la genunchi, care nu i-a dat voie să facă exact ce avea nevoie: să lungească schimburile, obligând-o pe americancă să producă mai multe lovituri decât e obișnuită. Problema nu este nouă, Simona pierzând la Shenzen (singurul turneu pe care l-a jucat înainte de Australian Open) din același motiv. Iată o bucată din cronica meciului contra Siniakovei de acolo:

”Mașinăria Halep a scârțâit azi din toate încheieturile, dar cea mai îngrijorătoare dintre ele a fost, la propriu, genunchiul ei stâng. Același genunchi care a scos-o din cărți la WTA Finals, și pe care Simona a început să-l îndoiască și să-l apuce de pe la jumătatea meciului. Deși incomodată, Simona a alergat totuși din plin până la sfârșitul meciului după fiecare minge, deci trag nădejde că durerile sunt cauzate de scuturarea ruginei de pe articulații și nu ceva mai îngrijorător. Deși orice accidentare cu istoric anterior declanșează automat niște semne de întrebare, sper ca echipa ei să le rezolve.”

S-a dovedit că îngrijorarea era întemeiată. Mai ales în tenis, unde 90% din accidentări sunt cauzate de uzură, orice problemă care se încăpățânează să reapară este motiv legitim de îngrijorare. Simona are, deci, tendinită la genunchiul stâng, care este, colac peste pupăză, și piciorul de aterizare la serviciu. Cel mai celebru jucător care s-a confruntat cu această problemă este Rafa Nadal. Genunchii săi au fost atât de discutați ani de-a rândul, că deveniseră niște vedete separate aproape de posesorul lor. Îl citez din memorie pe doctorul său, care spunea că tendinita este dificil de tratat, pentru că fizioterapia și tratamentul nu sunt suficiente: necesită perioade de repaus total, departe de teren.

Continuarea articolului, pe Treizecizero