De ce s-a întors Zinedine Zidane la Real Madrid? Și în ce s-a băgat francezul?

Andrei Năstase 12 martie 2019

Uite că Florentino Perez ne-a amețit (din nou) pe toți. Huiduit din tribune și criticat din redacții, președintele lui Real Madrid a făcut liniște așa cum se pricepe mai bine: printr-o grozăvie care ne lasă muți. Cum altfel să reacționezi la vestea că Zinedine Zidane a acceptat să revină pe „Bernabeu” chiar în timpul acestui sezon nebun pe care tocmai el, în urmă cu 10 luni, l-a intuit mai bine decât toți?

„Asta a fost o mare surpriză pentru toată lumea, căci nimeni nu se aștepta ca Zidane să preia echipa din nou. În niciun caz de acum“, a scris Manuel Bruna, de la „Mundo Deportivo”, înainte să prezică faptul că Zizou „intră într-o mare încurcătură.“

Dar eventualele necazuri ale lui Zidane nu mai sunt problema lui Perez, care a găsit cel mai bun om pentru a-i rezolva problemele. Cea mai urgentă? Calificarea în sezonul următor de Champions League. Apoi, dacă-i vorba de un personaj care să readucă interesul (și chiar speranța) în tribune și în vestiar, Zidane e omul potrivit. Poate chiar singurul, pentru că ceilalți candidați destul de cunoscuți și disponibili se numesc Mourinho și Conte. Nimeni nu-i voia la Madrid.

Zidane a semnat până în 2022, dar sarcina care-l așteaptă de mâine face ca orice contract să pară subțire. Altele sunt mai importante acum, între ele chiar întrebarea asta: de ce s-a întors Zinedine?

*

Când a părăsit-o pe Real, după ce a câștigat trei Ligi ale Campionilor la rând, francezul și-a motivat plecarea cu sinceritate: simțea că un aer stătut și-a făcut loc în vestiar. Și știa prea bine că echipa lui, cu jocul acela greu de inclus într-o categorie anume, avea nevoie de piese noi. Mai mult, tocmai neînțelegerile cu Perez i-au grăbit decizia, căci președintele a mizat totul pe Bale, iar Zidane l-ar fi păstrat la Madrid pe Ronaldo. 

Pentru a uita de discuțiile de atunci, se vorbește acum despre garanții: Perez i-ar fi promis lui Zidane cel puțin trei transferuri majore. Dar să aștepți garanții de la un om recunoscut pentru modul alunecos în care își urmărește interesele – amintește-ți doar de cazul bietului Julen Lopetegui, anunțat în cel mai prost moment, demis peste câteva luni, când toate lucrurile bune pe care le-a făcut înainte de Real au fost uitate – nu e musai o idee înțeleaptă. 

Și mai e un lucru pe care presa din Spania și l-a amintit: perioada lui Zidane a fost memorabilă pentru imensul triumf din Champions League, un succes pe cât de răsunător, pe atât de greu de explicat. Mai ales că nimeni nu-și va aduce aminte de jocul arătat de Real Madrid, o echipă mai degrabă inconstantă, care n-a părut să domine cu adevărat nici fotbalul de acasă, nici pe cel din Europa – în ciuda celor trei trofee consecutive. Nimeni, nici măcar cel mai curat fan al lui Real, nu va putea spune azi că echipa lui Zidane a fost una dintre cele mai puternice, frumoase sau spectaculoase echipe ale lumii. Realul lui Zidane nu a fost Barcelona lui Guardiola, Milanul celor trei olandezi zburători sau Ajaxul lui Cruyff, echipe care au dominat și ele cea mai importantă competiție continentală.

Nu. Echipa la care se întoare acum Zidane a intrat în memoria colectivă pentru sângele rece cu care a pus mâna pe fiecare oportunitate. Și pentru dorința nemaipomenită a lui Cristiano Ronaldo, cel care a găsit, până în ultima lui finală cu Real, încă un gol. Și apoi încă unul. Dar rezultatele acelui Real Madrid, de care ne despart doar 10 luni de zile, deși pare să fi trecut mult mai mult de atunci, au fost purtate și prin mâna norocului. Și a fost o mână generoasă…

Ce va fi de-acum înainte? Poate că ambiția lui Zidane e tocmai asta: să demonstreze că poate construi o echipă și fără Ronaldo; să arate că poate să construiască și un joc identitar, așa cum echipele amintite mai sus, și nu doar ele, au reușit să o facă.

Pentru asta, Zidane va avea nevoie nu doar de banii clubului, dar și de tot farmecul personal. Doar așa i-ar putea atrage la Madrid, încă din vară, pe Mbappe, Neymar sau Hazard, amintiți toți trei, mai în glumă, mai în serios, la conferința de presă în care Perez și-a regăsit zâmbetul.

Pentru a face rost de banii necesari, Zidane și Perez trebuie să se înțeleagă de data asta asupra vânzărilor. Mai asles că mulți oameni care-au contribuit serios la succesul european din ultimii trei ani au ajuns acum pe bancă – Bale, Marcelo, Isco sau Asensio. Mai mult, aceeași presă din Spania a scris pagini bune despre presupusul scandal dintre Sergio Ramos și Perez, așa că Zidane ar putea intra ca omul treaz într-un bar unde mai toată lumea a băut un pahar în plus.

În condițiile astea, nimeni nu știe dacă Zidane trebuie acum să calmeze lucrurile sau să dea chiar el primul brânci – ca o măsură de auto prezervare. În tot cazul, e greu de presupus că un tip cu clasa lui va începe să-și îndepărteze oamenii care l-au ajutat să-și prindă din urmă, ca antrenor, faima pe care a avut-o pe teren.

Singurul care pare sigur că trebuie să-și caute bilet de avion este Bale, care oricum n-a fost între favoriții lui Zizou niciodată. În rest, doar timpul va răspunde. Un timp foarte scurt, de care marii agenți ai fobalului european vor profita la maxim: când Real e în căutare de jucători, afacerile merg strună!

Așa că până la alte anunțuri care să-i anime pe răsfățații suporteri ai lui Real, Perez se va sprijini de umerii noului său antrenor pentru a se ascunde de fiecare piatră aruncată spre el din mulțime. Cei care-i cereau demisia după acel 1-4 cu Ajax nu o să tacă cu totul acum, mai ales că sunt destui care își amintesc și azi de momentul demiterii lui Ancelotti, omul care a repornit succesul european al clubului, în 2014, cu Zidane secundul lui: rugat să-și motiveze decizia – de ce l-a demis pe italian? – Florentino Perez a răspuns cu seninătate: „Nu știu.“

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Top Stories
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.