Comitetul executiv al Agenției Mondiale Antidoping (WADA) va vota, pe 9 decembrie, o recomandare care ar putea interzice participarea Rusiei la o serie de competiții internaționale pentru următorii patru ani. Dacă recomandarea va fi adoptată, Rusia nu va lua parte la Jocurile Olimpice de la Tokyo (2020), Campionatul Mondial de Fotbal de la Doha (2022), Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing (2022), Jocurile Olimpice ale Tineretului (2022), Jocurile Paralimpice, dar și orice altă competiție internațională importantă. Sancțiunea este o urmare a scandalului de dopaj – unul dintre cele mai mari din istoria sportului – în care Rusia este implicată și care a căpătat noi și noi dimensiuni. 

Cum a început totul, cum a fost posibilă crearea unui „sistem instituțional de dopaj”

În 2015, o comisie de anchetă a WADA a stabilit că, în perioada 2011 – 2015, Rusia a creat un „sistem instituţional de dopaj” care a implicat peste 1.000 de sportivi din toate disciplinele. Majoritatea sportivilor ruși incluși în această schemă, considerată una dintre cele mai îndrăznețe și mai sofisticate scheme de dopaj din istoria sporturilor, ar fi fost protejați de orice fel de control antidoping prin schimbarea eșantioanelor de sânge sau urină. 

Sistemul ar fi fost creat cu sprijinul serviciilor secrete ruse, al ministrului sporturilor de la acea vreme, dar și al fostului director al laboratorului RUSADA (agenția rusă antidoping) din Moscova, Grigory Rodchenkov – cel care a dezvăluit, de altfel, întregul program.

Totul a început cu puțin timp înaintea Jocurilor Olimpice de la Londra din 2012, iar sistemul a fost perfecționat treptat, totul culminând cu organizarea Jocurilor Olimpice de la Sochi, un adevărat proiect de țară, oficialii ruși dorind să reînvie puterea globală a Rusiei. Cu orice preț. 

La nivel de rezultate, presiunea a fost enormă, iar doctorul Rodchenkov a declarat că a avut responsabilitatea de a se asigura că sportivii ruși vor câștiga cele mai multe medalii în clasamentul general, de preferință de aur.  

După ani de experimente, Rodchenkov ar fi dezvoltat un cocktail format din trei substanțe interzise: metenolonă, trenbolonă și oxandrolonă, dizolvate în alcool pentru a accelera absorbția steroizilor și a scurta perioada de detecție. Această combinație ar fi fost furnizată către zeci de sportivi ruși, începând cu Jocurile Olimpice de la Londra și pe tot parcursul Jocurilor Olimpice de la Sochi; combinația de substanțe îi ajuta pe sportivi, conform spuselor doctorului, să se recupereze foarte repede și le permitea să concureze „în cea mai bună formă” multe zile la rând. Rodchenkov a menționat că el crea substanțele, le furniza către Ministerul Sporturilor, iar această autoritate le transmitea sportivilor. 

De regulă, din cauza protocoalelor stricte de testare în timpul competițiilor, sportivii consumau substanțele doar înainte de eveniment. Cum Jocurile Olimpice de iarnă s-au desfășurat la Sochi, oficialii ar fi văzut în asta o oportunitate: puteau controla rezultatele și asta permitea sportivilor să utilizeze substanțele pe toată durata competiției. Acest lucru a fost posibil, potrivit lui Rodchenkov, prin implicarea serviciilor secrete, care au reușit să deblocheze capacele recipientelor de colectare a probelor de urină și s-au implicat în înlocuirea probelor. Cu implicarea lui Rodchenkov și a acestor ofițeri, urina era înlocuită cu una curată, colectată de la fiecare dintre sportivi cu luni înainte de competiții, înainte de a începe să consume substanțele interzise. Întregul proces avea loc noaptea, când nu era nimeni prezent în cadrul laboratorului. „Totul funcționa ca un ceas elvețian”, a mărturisit Rodchenkov, aflat în prezent în SUA, inclus într-un program de protecție a martorilor. (O imagine amplă asupra modului în care acest sistem a fost creat și a funcționat apare în documentarul Icarus, lansat în 2017 de Netflix). 

În urma acestor dezvăluiri, agenția rusă antidoping a fost închisă, Rusia a fost exclusă din majoritatea competițiilor importante și s-au aplicat unele sancțiuni. Până în 2017.

Un nou scandal, aceleași cauze

 În 2017, RUSADA a reînceput să funcționeze, dar sub supravegherea unor experţi internaţionali. Tot atunci au fost impuse niște condiții care, dacă aveau să fie îndeplinite, puteau duce la reintegrarea Rusiei în lumea sportului. Prima: autoritățile ruse să accepte concluziile raportului prin care s-a dovedit existența unui sistem instituţional de dopaj. A doua: să se ofere acces total și nelimitat al WADA în laboratorul de la Moscova. Agenția rusă antidoping trebuia să permită accesul unor reprezentanți internaționali în laboratorul din Moscova, respectiv accesul la orice fel de eșantioane și date. Altfel, RUSADA va fi, din nou, suspendată; în septembrie 2018, agenția rusă antidoping a fost reprimită la nivelul WADA. 

Autoritățile ruse au recunoscut, parțial, că au existat „manipulări inacceptabile de probe”, dar nu au recunoscut niciodată conținutul raportului McLaren (n.a. Richard McLaren a fost cel care a realizat raportul din 2016 pentru WADA), care dovedea existența unui „sistem de dopaj de stat securizat”. Iar în ianuarie 2019 autoritățile ruse au pus la dispoziția WADA date din laboratorul de la Moscova, date care aveau să declanșeze un nou scandal, în urma căruia Rusia va fi, cel mai probabil, din nou sancționată. 

În momentul în care anchetatorii WADA au primit aceste date, au observat nereguli grave și anomalii între informațiile transmise: multe dintre probele pozitive au fost șterse ori falsificate, iar o parte a eșantioanelor a fost distrusă, alterată sau ascunsă. Într-un raport al WADA s-a precizat că datele de la Moscova nu sunt nici complete, nici autentice, iar anchetatorii internaționali au stabilit că ștergerile și modificările asupra acestor date electronice au fost făcute în decembrie și ianuarie, adică la trei luni distanță după ce RUSADA a fost reprimită la nivelul WADA și i s-a cerut să transmită datele. 

Aceste activități ar fi fost posibile prin restartarea sistemelor informatice și a fișierelor, în încercarea de a face să pară că datele transmise se află în starea lor actuală. Mai mult, ar fi fost șterse inclusiv comenzile de executare a ștergerilor unor fișiere, în încercarea de a evita detectarea modificărilor făcute.

De asemenea, anchetatorii au mai descoperit că, înainte ca RUSADA să transmită datele, cineva a „plantat dovezi fabricate“ care să-l implice pe denunțătorul Grigory Rodchenkov, fostul director al RUSADA, cel care a dezvăluit întreg sistemul de dopaj. Potrivit WADA, o persoană neidentificată ar fi creat „mesaje pretinse între membrii laboratorului”, care indicau că Rodchenkov și alte două persoane au falsificat date ale laboratorului, se arată în raportul Agenției Mondiale Antidoping. 

La scurt timp după primirea și analizarea acestor date, WADA a ridicat Rusiei 30 de întrebări prin care să explice anomaliile și neconcordanțele găsite în laboratorul de la Moscova. Pe 8 octombrie 2019, Rusia a transmis răspunsurile către Agenția Mondială, răspunsuri care n-au fost suficiente și, din câte se pare, nici n-au convins. De aceea, la scurt timp, Yuri Ganus, directorul RUSADA, a declarat că se așteaptă ca Rusia să fie exclusă de la toate competițiile internaționale, inclusiv de la Jocurile Olimpice din 2020 și 2022. 

„Echipa olimpică a Rusiei va fi privată de o participare deplină şi completă la JO de la Tokyo şi cred că va fi cazul şi în China, la Jocurile Olimpice de iarnă. Sportivii nu vor putea participa sub drapelul Rusiei şi pe deplin la Tokyo. Asta este ceea ce cred eu”, a spus Ganus, care a recunoscut și faptul că au fost mii de modificări la nivelul datelor electronice transmise către WADA. 

Ce urmează și care sunt sancțiunile propuse 

Dacă Comitetul executiv al WADA acceptă recomandările în urma votului care va avea loc la Paris, pe 9 decembrie, RUSADA va putea ataca hotărârea la Curtea de Abitraj Sportiv în cel mult trei săptămâni. Dacă hotărârea nu va fi atacată ori apelul va fi respins, hotărârea WADA devine obligatorie iar Comitetul Olimpic Internațional trebuie să respecte deciziile și să interzică Rusiei orice fel de participare la Jocurile Olimpice, respectiv orice altă participare la vreo competiție internațională. 

Afară de sancțiunile referitoare la excluderea pentru următorii patru ani de la toate competițiile internaționale importante, alte sancțiuni propuse în recomandare vizează:

(1) sportivii ruși care nu au fost implicați în acest scandal pot participa la Jocurile Olimpice doar în uniforme neutre, iar în cazul câștigării unor medalii de aur, nu se poate ridica steagul ori intona imnul Rusiei (vor concura ca sportivi neafiliați);
(2) interzicerea participării oficialilor ruși și a altor reprezentanți ai Rusiei la evenimente majore sau în consiliul de administrație al vreunei organizații care a semnat codul antidoping global;
(3) împiedicarea Rusiei să liciteze pentru ori să găzduiască anumite campionate, iar dacă evenimentele deja au fost atribuite, atunci organizatorul trebuie să le retragă și să le reatribuie altei țări. Sancțiunea aceasta vizează Campionatul European de Fotbal din 2020, deoarece Rusia găzduiește câteva meciuri din grupe și sferturile de finală; FIFA a declarat că o decizie în acest sens va fi luată după ce toate lucrurile se vor clarifica;
(4) amenzi. 

Autoritățile ruse, prin cabinetul președintelui Vladimir Putin, au catalogat ultimele acuze la fel ca în 2016: „Parte a unei politici vestice anti-ruse.”